Dieta pentru a rămâne însărcinată: ce arată studiile, pe cale naturală și în FIV

Emma Di Bello, nutriționist, la biroul din cabinet

Răspunsul pe scurt

Da, există o legătură între dietă și fertilitate, fie că te pregătești pentru o sarcină pe cale naturală, fie pentru fertilizare in vitro (FIV). Cercetările sunt în mare parte observaționale: arată asocieri, nu că un aliment anume provoacă o sarcină. Alimentația nu garantează o sarcină și nu înlocuiește evaluarea și tratamentul medical.

Studiile arată că anumite tipare alimentare apar împreună cu o fertilitate mai bună. Autorii revizuirilor cer studii randomizate,[4] iar ASRM (Societatea Americană de Medicină Reproductivă) nota în 2022 că lipsesc dovezi solide că schimbările de dietă și de stil de viață îmbunătățesc fertilitatea naturală.[2] Alimentația este o parte a pregătirii, alături de evaluarea și tratamentul medical.

De ce intră alimentația în discuție când vrei un copil

Organizația Mondială a Sănătății descrie infertilitatea ca o boală a sistemului reproducător, feminin sau masculin, stabilită când sarcina nu apare după 12 luni sau mai mult de contact sexual regulat, fără protecție. Estimările arată că aproximativ una din șase persoane de vârstă reproductivă din lume se confruntă cu infertilitatea în cursul vieții.[1]

Cauzele sunt variate. La femei pot fi probleme ale trompelor, endometrioza, sindromul ovarelor polichistice sau tulburările hormonale; la bărbați, numărul mic de spermatozoizi, mobilitatea redusă a lor, blocajele căilor genitale sau problemele hormonale. Printre factorii care pot afecta fertilitatea se numără fumatul, consumul excesiv de alcool și obezitatea.[1] ASRM adaugă că fertilitatea este mai scăzută la femeile foarte slabe sau cu obezitate și că fumatul este descurajat pentru ambii parteneri.[2]

Aici intră alimentația: face parte din stilul de viață, pe care îl poți influența, dar nu este singurul lucru care contează.

Pe cale naturală și în FIV: ce e la fel, ce diferă

Ce e la fel. În ambele situații, studiile care au urmărit alimentația au găsit aceeași direcție: o asociere între un tipar alimentar sănătos, de tip mediteranean, și rezultate mai bune.[4]

Pe cale naturală. Într-un studiu mare pe asistente medicale americane (Nurses' Health Study II), femeile cu cel mai bun scor la un tipar alimentar „pentru fertilitate” au avut un risc mai mic de infertilitate cauzată de probleme de ovulație. Într-o altă cohortă, un tipar mediteranean a fost asociat cu o probabilitate mai mică de a cere ajutor medical pentru dificultăți de concepție.[4] Totuși, ASRM notează că nu există dovezi suficiente că o dietă anume îmbunătățește fertilitatea naturală.[2]

În FIV. În două cohorte, femeile care urmau mai strict un tipar mediteranean sau recomandările alimentare oficiale olandeze înainte de tratament au avut șanse mai mari de sarcină. Este o asociere, nu o promisiune.[4]

Ce diferă. Nu neapărat dieta, ci contextul. În FIV tratamentul îl conduce medicul, iar rezultatul urmărit în studii este altul (sarcina după FIV, nu riscul de infertilitate sau nevoia de ajutor medical, ca în studiile pe cale naturală).[4]

Cum, când și de ce contează

Cum

Prin dietă și stil de viață. La femei, tiparul asociat cu rezultate mai bune în studiile de mai sus este cel de tip mediteranean, iar greutatea corporală și fumatul fac parte din același tablou.[2,4]

Partea masculină contează și ea, să nu uităm de ea. O revizuire sistematică a 35 de studii observaționale a asociat tiparele alimentare sănătoase, de tip mediteranean, cu parametri mai buni ai spermei.[5] Calitatea spermei este însă un predictor slab al fertilității cuplului, deci legătura nu se traduce automat în șanse de sarcină.[4]

Când

În studiile din FIV, alimentația a fost măsurată înainte de începerea tratamentului.[4] De aceea are sens să te gândești la ea încă din faza de pregătire.

Acidul folic

ASRM recomandă femeilor care încearcă să conceapă un supliment de acid folic de cel puțin 400 µg pe zi, pentru a reduce riscul de defecte de tub neural la copil.[2] OMS recomandă 400 µg pe zi din momentul în care începi să încerci să concepi, până la 12 săptămâni de sarcină.[3] Discută cu medicul tău înainte să începi orice supliment.

Alte suplimente

Într-o revizuire Cochrane din 2020 a 63 de studii randomizate, cu 7760 de femei tratate într-o clinică de fertilitate, dovezile privind nașterea unui copil viu au fost de calitate foarte scăzută, deci nu se știe dacă antioxidantele ajută; autorii concluzionează că dovezile în favoarea lor sunt limitate.[6] Nu cumpăra „pachete pentru fertilitate” pe cont propriu; discută mai întâi cu medicul.

Ce înseamnă o abordare personalizată

Drumul către un bebe poate fi lung și anevoios, iar eu sunt aici să te susțin cu nutriția potrivită. Potrivită înseamnă adaptată: cauzele diferă de la o persoană la alta.[1] O abordare personalizată pornește de la situația ta medicală (diagnosticul pus de medic, tratamentul în curs) și de la ce mănânci acum.

Detaliile programului sunt pe pagina dieta fertilității. Dacă te pregătești pentru FIV, vezi și dieta fertilității în FIV; pentru partener, dieta fertilității pentru el. Celelalte programe sunt la diete personalizate.

Întrebări frecvente

Există o dietă care garantează o sarcină?

Nu. Dovezile despre alimentație și fertilitate sunt în principal observaționale: arată asocieri, nu că o dietă anume produce o sarcină.[4] Pentru fertilitatea naturală, ASRM notează că nu există dovezi suficiente că o dietă anume o îmbunătățește.[2] Alimentația este o parte a pregătirii, alături de evaluarea medicală.

Contează alimentația și pentru bărbat?

Da, partea masculină contează și ea. O revizuire sistematică a 35 de studii observaționale a asociat tiparele alimentare sănătoase, de tip mediteranean, cu parametri mai buni ai spermei.[5] Calitatea spermei este însă un predictor slab al fertilității cuplului, deci legătura nu se traduce automat în șanse de sarcină.[4]

Contează ce mănânc dacă fac FIV?

În două cohorte, femeile care urmau mai strict un tipar mediteranean sau recomandările alimentare oficiale olandeze înainte de tratament au avut șanse mai mari de sarcină. Este o asociere, nu o promisiune. Alimentația a fost măsurată înainte de începerea tratamentului, deci are sens să te gândești la ea încă din faza de pregătire.[4] Tratamentul îl conduce medicul.

Ce suplimente iau?

ASRM recomandă femeilor care încearcă să conceapă un supliment de acid folic de cel puțin 400 µg pe zi, pentru a reduce riscul de defecte de tub neural;[2] OMS recomandă 400 µg pe zi din momentul în care începi să încerci, până la 12 săptămâni de sarcină.[3] Pentru antioxidante, o revizuire Cochrane din 2020 a găsit dovezi de calitate foarte scăzută privind nașterea unui copil viu, deci nu se știe dacă ajută.[6] Discută cu medicul tău înainte să începi orice supliment.

Contează și greutatea?

ASRM notează că fertilitatea este mai scăzută la femeile foarte slabe sau cu obezitate.[2] OMS include obezitatea, fumatul și consumul excesiv de alcool printre factorii care pot afecta fertilitatea.[1] Discută cu medicul sau cu nutriționistul, fără diete extreme pe cont propriu.

Când merită o consultație

Primul pas este medicul. Dacă nu a apărut o sarcină după 12 luni de contact sexual regulat, fără protecție, sau după 6 luni dacă femeia are 35 de ani sau mai mult, sau dacă știi deja o cauză (de exemplu endometrioză sau SOP), mergi la ginecolog sau la specialistul în reproducere. Cauzele pot fi și la bărbat, așa că întreabă medicul și despre evaluarea partenerului.[1,2] Consultația nutrițională vine pe lângă evaluarea medicală, nu în locul ei.

Dacă ești pregătit sau pregătită să începi dieta ta pentru fertilitate, te poți programa prin pagina dieta fertilității sau direct pe WhatsApp.

Informațiile din acest articol sunt generale. Nu înlocuiesc evaluarea și tratamentul medical; orice schimbare legată de tratament sau de suplimente se discută cu medicul tău.

Surse

  1. Organizația Mondială a Sănătății. Infertility (fișă informativă), 2025. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/infertility

  2. ASRM, Practice Committee. Optimizing natural fertility: a committee opinion. Fertility and Sterility, 2022;117:53-63. https://www.asrm.org/practice-guidance/practice-committee-documents/optimizing-natural-fertility-a-committee-opinion-2021

  3. Organizația Mondială a Sănătății. Periconceptional folic acid supplementation to prevent neural tube defects (eLENA), actualizat 2023. https://www.who.int/tools/elena/interventions/folate-periconceptional

  4. Gaskins AJ, Chavarro JE. Diet and fertility: a review. American Journal of Obstetrics and Gynecology, 2018;218(4):379-389. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5826784

  5. Salas-Huetos A, Bulló M, Salas-Salvadó J. Dietary patterns, foods and nutrients in male fertility parameters and fecundability: a systematic review of observational studies. Human Reproduction Update, 2017;23(4):371-389. https://academic.oup.com/humupd/article/23/4/371/3098170

  6. Showell MG, Mackenzie-Proctor R, Jordan V, Hart RJ. Antioxidants for female subfertility. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2020 (CD007807). https://www.cochrane.org/evidence/CD007807_antioxidants-female-subfertility

Next
Next

Tiroida si Alimentatia